Cedare.

'Ştii cum e să nu fi înţeles?'
Momentul acela când, fiind puternică pentru prea mult timp, cedezi. Acel moment când toate lucrurile care te opreau din a zâmbi ies la suprafaţă prin vorbe. Acel moment când lacrimile încep să curgă în ciuda încercărilor tale de a le opri. Acel moment când realizezi că nu mai poţi lupta pe cont propriu. Acel moment când îţi dai seama că ai nevoie de ajutor.
Şi cum e când confidentul tău nu te înţelege, şi ca urmare nu-ţi poate da niciun sfat? Când te descompui bucaţică cu bucăţică şi îi prezinţi fiecare parte din tine. Când diseci fiecare trăire şi aproape eşti în stare să tai în carne vie ca să-i explici cum te simţi, iar el se uită la tine ca la un exerciţiu complicat de matematică.
N-ai fost destul de clară? Ai greşit? N-ai explicat bine? sau ai ales persoana greşită?
Oricât ar vrea să te ajute, acea persoană, nu va reuşi să înţeleagă prin ce treci. Nu va reuşi să-ţi coasă rănile.
Nu ai cum să te vindeci aşa.
'E ca şi când ai vorbi, doar că vorbele nu ajung la cineva, ci se pierd prin aer.'