Nu ştiu de ce dar de fiecare dată când sunt în preajma ta simt nevoia să-ţi bag un cuţit în inimă sau oriunde altundeva.Te urăsc.Te urăsc cu fiecare picătură de sange care-mi curge prin vene.
Urăsc prezenţa ta.Urăsc vocea ta.Urăsc faptul că încă respiri.
Şi încă mă întreb cum de nu ţi-ai dat seama de asta? Cum mai ai curajul să mă întrebi dacă mi-a fost dor de tine...şi dacă te iubesc.Te-ai uitat vreodată în ochii mei? Ai văzut vreodată câtă ură se ascunde în ei? ...e toată îndreptată spre tine.
Mi s-a spus să nu-mi pun mintea cu proştii dar mi-ar plăcea să-ţi arăt că mai bine aş murii decât să trăiesc alături de tine.Aş venii în faţa ta şi privindu-te în ochii mi-as băga un cuţit în gât în timp ce aş râde isteric.Sper că îţi place sângele.Mai ales al monstrului pe care TU l-ai creeat.
TOTUL e din vina ta!
Genial.
RăspundețiȘtergere